Mierea si efectele sale curative – PRIMA PARTE

Mierea (din latină melem; în greacă μελιττα înseamnă ,,albină") este un produs apicol obţinut prin transformarea şi prelucrarea nectarului sau manei de către albine şi depozitat în celulele fagurilor pentru a constitui hrana populaţiei din stup. Obţinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent şi din trecut. Conform statisticilor, producţia anuală mondială de miere în 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone.

Mierea de albine a fost prima substanţă dulce folosită de om, fiind preţuită în special de preoţi în cadrul diverselor ritualuri. Există suficiente mărturii că în civilizaţiile antice mierea era folosită, printre altele, la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adăuga polen şi levuri din faguri, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente scrise în limba sumeriană. De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare și folosire a mierii. Babilonenii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China, utilizau mierea atât ca medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii. În Vechiul Testament găsim scris ,,miere” de peste 60 ori. În Grecia antică s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afecțiuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) şi pentru tratamentul plăgilor. Dioscoride, autorul unei cărţi în cinci volume, „De Materia Medica”, trata plăgile fistulizate folosind mierea în aplicaţii locale. Pliniu indica mierea în asociere cu untură de pește la tratarea rănilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimentaţie (ca hrană, băutură, conservant), în medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creștere până la descoperirea zahărului din trestie şi sfeclă. În anul 1871 a fost descoperită invertaza, (o enzimă care grăbește conversia zahărului în glucoză şi fructoză.

Mierea este un aliment cu gust dulce şi parfumat, cu aspect semifluid, vâscos sau cristalizat şi culoare specifică, având un conţinut mare de zaharuri şi substanţe minerale, vitamine, enzime, acizi organici.
Culoarea. În raport cu substanțele colorate care se găsesc în nectar şi care sunt pigmenţi vegetali-caroten, clorofilă, xantofilă- culoarea mierii diferă de la incolor până la neagră. La mierea de nectar predomină culoarea galbenă. Mierea strânsă la începutul primăverii are o culoare de un galben viu, până la portocaliu. Cu timpul, mierea își pierde culoarea inițială, de obicei se închide la culoare, iar în timpul cristalizării se deschide.

Există numeroşi factori care influenţează compoziţia chimică a mierii: calitatea şi compoziţia materiei prime (nectar sau mană), abundenţa acesteia, factorii climatici, modul de exploatare a albinelor, modul de recoltare, condiţionare şi conservare. Mierea obţinută va avea caractere specifice condițiilor în care s-a produs.
Elementele care intră în compoziţia mierii pot fi împărţite în trei grupe: apă, substanţe zaharoase, substanţe nezaharoase.
Utilizări:
Prin calităţile sale nutritive este considerată un aliment de mare valoare în hrana oamenilor de toate vârstele, având utilizări largi în dietetică şi terapeutică.
Mierea este foarte des folosită în alimentaţie, în bucătărie sau ca medicament, fiind de medicina populară foarte apreciată. De asemenea are importante aplicaţii în alimentaţia artificială, în alimentaţia pre- şi post-operatorie, în pediatrie şi ginecologie.
Valoarea alimentară şi dieteticăValoarea alimentară a mierii constă în primul rând în bogăţia ei în zaharuri (70-80%), din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelenţă. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, (glucoză şi fructoză), care nu mai necesită o prelucrare specială prin digestie, fiind direct asimilate și arse complet, până la stadiul de bioxid de carbon și apă, eliberând energie în toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de zaharuri din miere eliberează ca şi zahărul de sfeclă: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahăr), această energie este pusă în totalitate la dispoziţia organismului, astfel că mierea este un aliment ușor asimilat şi digerabil. Deosebirea esenţială a mierii de albine de zahărul comercial constă în conţinutul său ridicat în unele substanţe nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici și vitamine), care îşi exercită efectul pozitiv atât prin acţiunea de reglare a unor funcţii importante ale organismului, dar şi contribuind la conferirea calităţilor gustative specifice ("gust de miere"). Atât aspectul, culoarea, consistenţa şi gustul fac din miere un aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specifică, datorită conţinutului în uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine..
Valoarea terapeutică a mieriiMierea de albine nu are doar calităţi nutritive ci, în urma studiilor, s-a demonstrat că are şi o acţiune terapeutică eficientă, ce se exercită atât asupra afecţiunilor digestive, cât și în afecțiunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar, în bolile de nutriţie şi cele infecţioase, în afecţiunile sanguine şi în cele cutanate.
Cu toate calităţile sale preţioase, mierea are şi contraindicații pentru pacienţii care suferă de obezitate, diabet zaharat, tulburări glicoregulatorii, insuficienţă pancreatică exocrină şi pentru pacienţii gastrectomizaţi, cât şi în anumite tulburări alergice.
Indicaţiile apiterapice vor fi făcute numai de către medicul specialist, ca la orice medicament, iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere, avându-se în vedere acţiunile farmaco-fiziologice generale şi specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului şi evoluţia bolii.
Mierea, acest minunat dar al naturii este folosita de milenii pentru intarirea sanatatii. Produsa de albine din nectarul florilor, ea reprezinta un aliment constructiv, plin de elemente de care organismul are nevoie pentru dezvoltare si refacere.
Folosita la micul dejun ea reprezinta o sursa de energie care ajuta organismul sa inceapa cu bine activitatea zilnica.

Mierea contine toate vitaminele pe care nutritionistii le considera necesare sanatatii si multe minerale (cupru, mangan, calciu, potasiu, sodiu, magneziu, fier, fosfor, siliciu). Atat vitaminele cat si mineralele variaza in functie de nectarul folosit de albine si in ultima instanta variaza in functie de resursele solului pe care cresc plantele respective.

Exista foarte multe sorturi de miere, unele monoflore adica produse dintr-un singur fel de flori (de salcam, de tei etc), altele produse din zonele deluroase sau submontane cu multe flori (miere poliflora). Mierea de padure sau de mana este cea mai remineralizanta miere.

Remarca: mierea nu se fierbe pe foc pentru a fi dezaharisita, deoarece se pierd substantele nutritive din ea si ramane doar un simplu indulcitor. Preferati mierea zaharisita caci ea contine toate substantele hranitoare.
Mierea din piata de cele mai multe ori este reincalzita pentru a nu fi zaharisita si pentru a arata limpede in scopul unei bune vanzari.
Proprietati esentiale ale mierii
- Este un exceptional indulcitor natural.
- Satisface repede cererea de energie a organismului.
- Ajuta la echilibrarea fizica si psihica, inlaturand oboseala.
- Este un calmant care linisteste organismul.
- Combate insomnia.
- Dilata vasele sanguine si amelioreaza activitatea inimii, avand si un efect hipotensiv.
- Are proprietati bactericide si bacteriostatice.
- Are actiune usor laxativa si antiseptica.
- Este asimilata usor si repede.
- Nu irita mucoasa aparatului digestiv, influentand benefic flora intestinala.
- Inlatura starile de voma la sugari.
- Contribuie la eliminarea substantelor toxice din ficat si rinichi.
- Este un bun expectorant, diluand secretiile bronhicesi si combatind tusea.
- Limpezeste vocea in caz de ragusala.
- Ajuta in afectiunile ficatului, afectiunile digestive, afectiunile renale sau ale sangelui (anemii, leucemii etc).
- Inlatura carceii din picioare, tremurul mainilor sau al picioarelor, tremuraturi ale coltului gurii sau ale pleoapelor.
- Are efecte benefice in artrite, artroze, arterite.
- Inlatura migrenele.
- Combate sterilitatea.
- Extern are efecte cicatrizante fiind recomandata in cazul cosurilor, arsurilor si ranilor.
Cui poate fi recomandata mierea
Toate aceate calitati ale mierii ne arata faptul ca mierea reprezinta un aliment ce poate fi recomandat tuturor, cu exceptia celor care sunt bolnavi de diabet.
Astfel consumul de miere asigura femeii gravide sanatatea fizica si pshihica, atat a ei cat si a fatului, iar sugailor si copiilor de orice varsta, o mai buna rezistenta in fata bolilor.
Deasemeni studentii si elevii pot considera mierea un pretios ajutor in perioada examenelor, cantaretii isi pot ameliora vocea iar batranii isi pot echilibra organismul.
Cum poate fi consumata mierea
Pentru sugari se foloseste ca indulcitor adaugat la lapte sau ceaiuri, administrandu-se in doze sporite pornind de la un varf de lingurita.
Pentru orice alta varsta consumul este variat, dupa dorinta. Ea poate fi folosita atat ca inlocuitor al zaharului cat si pentru ingrijirea sanatatii.
Exista foate multe retete naturale in care este inclusa mierea si in mod special se remarca cele care ajuta in cazul afectiunilor respiratorii.

Persoanele obeze, cele care au hipertensiune arteriala sau colesterol ridicat ar trebui sa bea o ceasca de apa calda, in care se pune o lingurita de miere si 5-10 picaturi de otet de mere in fiecare dimineata, este una dintre retele recomandate de Care 2.

Pentru ameliorarea simptomelor artritei reumatoide se ia in fiecare zi o lingurita de miere amestecata cu 200 mg de guggulu sub forma de praf.

Daca vrei sa vindeci ulcere orale, aplica o lingurita de miere si putin sofran pe cangrena rani, ulceratii bucale sau ranile de pe limba. Acest amestec va genera saliva si va scoate toxine. Scuipa-l pentru a accelera procesul de vindecare. Pentru ulcere interne, se amesteca o ceasca de lapte cald cu o lingurita de miere si se ia de doua ori pe zi.

Mierea poate fi introdusa cu succes in cura de slabire
Pentru a vindeca o rana, aplica o bucata de tifon sterilizat pe care ai pus miere si lasa-l peste noapte.
Daca ai racit, nu apela la medicamente. Amesteca o jumatate de lingurita de scortisoara cu o lingurita de miere si consuma de doua ori pe zi.
Pentru greata, varsaturi sau indigestie, amesteca putin suc de lamaie cu miere. Baga degetul in amestec si apoi linge incet. Repeta procedeul de doua ori pe zi.
Persoanele care sufera de anxietate trebuie sa bea un pahar de suc de portocale in care se pune o lingurita de miere si putina nucsoara. Amestecul se bea de doua ori pe zi.
Mierea ca medicament reprezinta doar o parte a apiterapiei. Calitatile extraordinare ale mierii - medicament si aliment pretios in acelasi timp - sint cunoscute inca din antichitate. Tracii numeau mierea hrana vie.
Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ne ofera energie si substante bioactive si nutritive. Continutul de microelemente al mierii este similar celui al singelui uman. Vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoane, flavonoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compusi ai azotului - in total 435 de substante. Aceasta asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor organismului uman.

Orice tip de miere are proprietati specifice: mierea de levantica lecuieste tusea si durerile de git, mierea de tei usureaza starile febrile si durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic si remediu in pneumonii, astm bronsic, stari nervoase, tuberculoza; mierea de brad este utila in bolile cailor respiratorii, cea de salcim este un bun calmant si tonic, mierea de castan salbatic creste tensiunea arteriala, mierea de castan comestibil are actiune antimicrobiana, mai ales in bolile de stomac, intestinale si renale; mierea de izma este buna ca leac impotriva durerilor, antihemoragic, tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utila in bronsite si boli de stomac.

Mierea de flori de cimp are o puternica actiune antimicrobiana, cea de livada (de pomi fructiferi) vindeca afectiunile renale, pulmonare si intestinale. Mierea de munte are calitati deosebite in bolile de cai respiratorii si in alergii, fiind o insumare de substante nutritive si curative. Mierea este un remediu eficient in diferite boli interne si ale pielii - un excelent tonic pentru copii, convalescenti, pentru intarirea sistemului imunitar si pentru gravide. Luind in mod regulat miere - cite o lingurita dimineata, cu o ora inaintea micului dejun; o lingurita la doua ore dupa masa de prinz si o lingurita dupa cina - se normalizeaza tensiunea arteriala si digestia, se reduce cantitatea de acid gastric. In cazul colitelor si gastritelor, mierea se asimileaza mai bine cu putina apa calda in care se dizolva.