Intram
intr-o Europa modificata genetic?
Abia „uns“ şef al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso vrea să răspândească culturile transgenice la nivelul Uniunii Europene. Intenţia preşedintelui CE de a forţa autorizarea „alimentelor mutante“ a trezit deja dezbateri aprinse în presă şi ecouri negative la nivel de guverne.
Introduse pe piaţă în 1996, ca „produse-minune”, mai ieftine, mai rezistente la dăunători etc., transgenicele şi derivatele lor au „prins” la consumatorii din SUA, dar nu şi la cei din Europa, care le-au privit din start cu reticenţă. În ciuda acestor reţineri, care nu s-au diminuat în timp, şeful CE vrea să relanseze în forţă autorizarea, la scară largă, a culturilor de porumb şi cartofi transgenici.
E drept, studiile nu au demonstrat că „alimentele mutante” ar avea un impact negativ asupra sănătăţii, dar nici nu au risipit convingător temerile consumatorilor, iar agricultorii se plâng că aceste culturi le „contaminează” rapid pe cele naturale.
Abia „uns“ şef al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso vrea să răspândească culturile transgenice la nivelul Uniunii Europene. Intenţia preşedintelui CE de a forţa autorizarea „alimentelor mutante“ a trezit deja dezbateri aprinse în presă şi ecouri negative la nivel de guverne.
Introduse pe piaţă în 1996, ca „produse-minune”, mai ieftine, mai rezistente la dăunători etc., transgenicele şi derivatele lor au „prins” la consumatorii din SUA, dar nu şi la cei din Europa, care le-au privit din start cu reticenţă. În ciuda acestor reţineri, care nu s-au diminuat în timp, şeful CE vrea să relanseze în forţă autorizarea, la scară largă, a culturilor de porumb şi cartofi transgenici.
E drept, studiile nu au demonstrat că „alimentele mutante” ar avea un impact negativ asupra sănătăţii, dar nici nu au risipit convingător temerile consumatorilor, iar agricultorii se plâng că aceste culturi le „contaminează” rapid pe cele naturale.
La
presiunile SUA şi ale Germaniei, Barroso a făcut însă o
prioritate din autorizarea a cel puţin două soiuri, porumbul
MON810, produs de compania americană Monsanto şi acceptat doar de
Spania, şi cartoful Amflora, „năşit” de compania germană
BASF, cultivat experimental doar în ţara sa natală. La mijloc
sunt, evident, interese financiare de proporţii, doar BASF estimând
că Amflora i-ar aduce, anual, un câştig de 30-40 de milioane de
euro, în cazul în care cultura sa ar fi autorizată.
Barroso recidivează
„Barroso gândeşte în termeni financiari şi comerciali“, a comentat pentru Reuters un responsabil european avizat. „El se bazează pe studiile care nu au demonstrat riscurile consumului de OMG-uri, dar nu este deloc interesat de consecinţele pe termen lung ale acestor culturi asupra mediului”.
În plus, înlocuirea lui Stavros Dimas, fostul comisar pentru mediu şi opozant declarat al culturilor transgenice, cu mai puţin influentul Janez Potocnik din Slovenia, îi va facilita lui Barroso sarcina, e de părere sursa citată.
Barroso recidivează
„Barroso gândeşte în termeni financiari şi comerciali“, a comentat pentru Reuters un responsabil european avizat. „El se bazează pe studiile care nu au demonstrat riscurile consumului de OMG-uri, dar nu este deloc interesat de consecinţele pe termen lung ale acestor culturi asupra mediului”.
În plus, înlocuirea lui Stavros Dimas, fostul comisar pentru mediu şi opozant declarat al culturilor transgenice, cu mai puţin influentul Janez Potocnik din Slovenia, îi va facilita lui Barroso sarcina, e de părere sursa citată.
Prima
luptă pierdută
Va trebui însă să ţină cont de reticenţele guvernelor naţionale, atente la propriile opinii publice. Şeful CE a mai suferit, anul trecut, o înfrângere politică usturătoare, când 22 din cele 27 de state membre UE au votat împotriva cererii sale de a autoriza produsele transgenice.
Reuniunea unui comitet ştiinţific european, convocat, ieri, pentru a dezbate oportunitatea autorizării porumbului transgenic, s-a încheiat cu un eşec, spre dezamăgirea companiilor americane direct interesate Monsanto, DuPont şi Dow Chemical.
Deşi 13 state ar fi în prezent favorabile introducerii transgenicelor, 11 se împotrivesc categoric. S-ar putea ca, în final, decizia introducerii OMG-urilor să fie lăsată la latitudinea fiecărui guvern din cele 27 de state membre.
OMG-rile, interzise în UE din 2007
În ciuda lobby-ului desfăşurat de companiile producătoare, Uniunea Europeană a interzis, la 1 ianuarie 2007, cultura transgenicelor. România, devenită membră UE, s-a văzut nevoită să se supună legislaţiei comunitare, renunţând la culturile de soia.
Statele europene nu produc (cu excepţia Spaniei şi a Germaniei) şi nu cumpără OMG-uri, motiv pentru care în ultimii ani mocneşte un conflict diplomatic latent între Statele Unite, cel mai mare producător şi consumator de OMG-uri, şi statele UE.
În ciuda controverselor, în 2004, Comisia Europeană a impus un moratoriu referitor la utilizarea anumitor transgenice, cu obligaţia de a fi etichetate corect. Ce sunt alimentele „mutante”
Organismele modificate genetic (OMG) au materialul genetic modificat altfel decât prin încrucişare naturală. Prima legumă „mutantă” a fost roşia, lansată pe piaţă în 1994, sub formă de pastă de tomate. În 1996, s-au introdus în agricultură şi, implicit, în largul consum, soia şi porumbul, pentru ca apoi, la scurt timp, să vină rândul cartofului, rapiţei, grâului şi orezului. Cele mai mari cultivatoare de „mutanţi vegetali” sunt SUA (72% din producţia mondială), Argentina (21%) şi Canada (6%).
Românii, primii „cobai voluntari”
Companiile din Statele Unite au profitat de lipsa legislaţiei în domeniu şi au introdus în România, începând din 1997, o serie de hibrizi de porumb, soia, sfeclă şi cartof modificate genetic.
Din motive financiare, românii au acceptat aceste produse, fără să le mai pese de riscuri. Culturile s-au extins apoi rapid. Deja, în anul 2000, Comisia Naţională pentru Securitate Biologică a aprobat oficial cultivarea în scop comercial (pe o perioadă de trei ani) a soiei RR, tolerantă la erbicid, şi a cartofului BT rezistent la gândacul de Colorado.
Marile companii americane- Monsanto şi DuPont – au pompat bani grei pentru a pătrunde pe piaţa românească.
Dar, în timp ce câştigurile au fost împărţite de un grup restrâns, românii de rând au consumat alimente mutante fără să fie informaţi corect, iar România a fost în repetate rânduri criticată pe plan internaţional că face jocul Statelor Unite şi că introduce OMG-uri în Europa pe uşa din dos.
ProteSte în Bulgaria
Bulgarii au întâmpinat cu proteste posibilitatea introducerii legale a culturilor transgenice, dezbătută acum în Parlamentul de la Sofia. Atitudine ce l-a determinat pe premierul Boiko Borisov să garanteze, ieri, că „în Bulgaria nu vor exista OMG-uri”.
A atras însă atenţia că Bulgaria va fi obligată să aplice legislaţia UE, indiferent care ar fi aceasta.
Va trebui însă să ţină cont de reticenţele guvernelor naţionale, atente la propriile opinii publice. Şeful CE a mai suferit, anul trecut, o înfrângere politică usturătoare, când 22 din cele 27 de state membre UE au votat împotriva cererii sale de a autoriza produsele transgenice.
Reuniunea unui comitet ştiinţific european, convocat, ieri, pentru a dezbate oportunitatea autorizării porumbului transgenic, s-a încheiat cu un eşec, spre dezamăgirea companiilor americane direct interesate Monsanto, DuPont şi Dow Chemical.
Deşi 13 state ar fi în prezent favorabile introducerii transgenicelor, 11 se împotrivesc categoric. S-ar putea ca, în final, decizia introducerii OMG-urilor să fie lăsată la latitudinea fiecărui guvern din cele 27 de state membre.
OMG-rile, interzise în UE din 2007
În ciuda lobby-ului desfăşurat de companiile producătoare, Uniunea Europeană a interzis, la 1 ianuarie 2007, cultura transgenicelor. România, devenită membră UE, s-a văzut nevoită să se supună legislaţiei comunitare, renunţând la culturile de soia.
Statele europene nu produc (cu excepţia Spaniei şi a Germaniei) şi nu cumpără OMG-uri, motiv pentru care în ultimii ani mocneşte un conflict diplomatic latent între Statele Unite, cel mai mare producător şi consumator de OMG-uri, şi statele UE.
În ciuda controverselor, în 2004, Comisia Europeană a impus un moratoriu referitor la utilizarea anumitor transgenice, cu obligaţia de a fi etichetate corect. Ce sunt alimentele „mutante”
Organismele modificate genetic (OMG) au materialul genetic modificat altfel decât prin încrucişare naturală. Prima legumă „mutantă” a fost roşia, lansată pe piaţă în 1994, sub formă de pastă de tomate. În 1996, s-au introdus în agricultură şi, implicit, în largul consum, soia şi porumbul, pentru ca apoi, la scurt timp, să vină rândul cartofului, rapiţei, grâului şi orezului. Cele mai mari cultivatoare de „mutanţi vegetali” sunt SUA (72% din producţia mondială), Argentina (21%) şi Canada (6%).
Românii, primii „cobai voluntari”
Companiile din Statele Unite au profitat de lipsa legislaţiei în domeniu şi au introdus în România, începând din 1997, o serie de hibrizi de porumb, soia, sfeclă şi cartof modificate genetic.
Din motive financiare, românii au acceptat aceste produse, fără să le mai pese de riscuri. Culturile s-au extins apoi rapid. Deja, în anul 2000, Comisia Naţională pentru Securitate Biologică a aprobat oficial cultivarea în scop comercial (pe o perioadă de trei ani) a soiei RR, tolerantă la erbicid, şi a cartofului BT rezistent la gândacul de Colorado.
Marile companii americane- Monsanto şi DuPont – au pompat bani grei pentru a pătrunde pe piaţa românească.
Dar, în timp ce câştigurile au fost împărţite de un grup restrâns, românii de rând au consumat alimente mutante fără să fie informaţi corect, iar România a fost în repetate rânduri criticată pe plan internaţional că face jocul Statelor Unite şi că introduce OMG-uri în Europa pe uşa din dos.
ProteSte în Bulgaria
Bulgarii au întâmpinat cu proteste posibilitatea introducerii legale a culturilor transgenice, dezbătută acum în Parlamentul de la Sofia. Atitudine ce l-a determinat pe premierul Boiko Borisov să garanteze, ieri, că „în Bulgaria nu vor exista OMG-uri”.
A atras însă atenţia că Bulgaria va fi obligată să aplice legislaţia UE, indiferent care ar fi aceasta.
Opinia
specialistului : OMG-urile nu mai rentează
Ion Toncea Cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea
OMG-urile dăunează sănătăţii, dar, dincolo de aceasta, se pare că la noi în ţară cultivarea porumbului modificat prin inginerie genetică nu mai rentează economic. Porumbul transgenic cultivat în România este rezistent la sfredelitor, o insectă dăunătoare. Dar fermierii români au constatat în ultima vreme că atacul sfredelitorului a fost destul de slab în anii din urmă şi că astfel nu mai merită să dea banii pe sămânţa modificată genetic care este scumpă.
S-au îndreptat astfel spre soiuri nemodificate genetic, dar a căror sămânţă este mai ieftină. În plus, aceste soiuri sunt şi rezistente la secetă, ceea ce nu se poate spune despre porumbul MON810. De aceea, anul trecut, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic a scăzut considerabil.
Opinia specialistului : Pot afecta rinichii şi ficatul
Ion Toncea Cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea
OMG-urile dăunează sănătăţii, dar, dincolo de aceasta, se pare că la noi în ţară cultivarea porumbului modificat prin inginerie genetică nu mai rentează economic. Porumbul transgenic cultivat în România este rezistent la sfredelitor, o insectă dăunătoare. Dar fermierii români au constatat în ultima vreme că atacul sfredelitorului a fost destul de slab în anii din urmă şi că astfel nu mai merită să dea banii pe sămânţa modificată genetic care este scumpă.
S-au îndreptat astfel spre soiuri nemodificate genetic, dar a căror sămânţă este mai ieftină. În plus, aceste soiuri sunt şi rezistente la secetă, ceea ce nu se poate spune despre porumbul MON810. De aceea, anul trecut, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic a scăzut considerabil.
Opinia specialistului : Pot afecta rinichii şi ficatul
Gabriel
Păun Preşedintele organizaţiei de mediu „Agent
Green”
Organismele modificate genetic conţin un nivel de toxicitate ce poate afecta rinichii şi ficatul. S-au făcut nenumărate studii pe şobolanii de laborator, iar efectele asupra sănătăţii au apărut într-un timp foarte scurt. Pe de altă parte, aceste OMG-uri afectează şi ecosistemele, având în vedere că sunt plante care îşi produc propriul pesticid. Iniţial, cultivarea organismelor modificate genetic a fost aprobată pe baza unor studii realizate de însăşi compania producătoare, Monsanto.
Ulterior însă s-au făcut cercetări ale căror concluzii contrazic astăzi ceea ce se spunea la început. De aceea, aceste plante sunt acum sub reevaluarea Comisiei Europene. În România, suprafaţa cultivată cu OMG-uri era, în 2008, de aproximativ 7.000 de hectare, dar, în 2009, această suprafaţă s-a înjumătăţit.
Una dintre explicaţii constă în faptul că fostul ministru al Mediului Attila Korodi a ameninţat că le va interzice, ceea ce i-a speriat pe fermierii noştri. Dar noi avem altă problemă. Nu ştim în momentul de faţă locurile unde se cultivă aceste plante transgenice pentru că Ministerul Agriculturii le ţine în secret.
Organismele modificate genetic conţin un nivel de toxicitate ce poate afecta rinichii şi ficatul. S-au făcut nenumărate studii pe şobolanii de laborator, iar efectele asupra sănătăţii au apărut într-un timp foarte scurt. Pe de altă parte, aceste OMG-uri afectează şi ecosistemele, având în vedere că sunt plante care îşi produc propriul pesticid. Iniţial, cultivarea organismelor modificate genetic a fost aprobată pe baza unor studii realizate de însăşi compania producătoare, Monsanto.
Ulterior însă s-au făcut cercetări ale căror concluzii contrazic astăzi ceea ce se spunea la început. De aceea, aceste plante sunt acum sub reevaluarea Comisiei Europene. În România, suprafaţa cultivată cu OMG-uri era, în 2008, de aproximativ 7.000 de hectare, dar, în 2009, această suprafaţă s-a înjumătăţit.
Una dintre explicaţii constă în faptul că fostul ministru al Mediului Attila Korodi a ameninţat că le va interzice, ceea ce i-a speriat pe fermierii noştri. Dar noi avem altă problemă. Nu ştim în momentul de faţă locurile unde se cultivă aceste plante transgenice pentru că Ministerul Agriculturii le ţine în secret.
Sursa: INFOMG
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu