Cârnaţii proaspeţi – în magazine costă 12 lei/kg

Ingrediente: 1 kg carne de porc 13 lei 1 kg carne de vită 19 lei condimente amestecate (40 g sare, piper şi usturoi, după gust) 1 leu maţe de porc 5 lei Total 38 de lei

Preparare: carnea de vită se trece de două ori prin maşina de tocat, iar cea de porc, o singură dată. Pentru gust, la 1 kg de carne tocată se pun 20 g de sare, 1 g de piper pisat, 2 g de usturoi zdrobit. Compoziţia se amestecă bine şi se mai adaugă 50-100 g de apă puţin încălzită. Cu această compoziţie se vor umple maţele spălate bine, având grijă să nu fie îndesate. Se formează cârnaţi de circa 20 cm şi se pun la rece. Nu pot fi ţinuţi la frigider mai mult de trei zile, însă prăjiţi şi puşi la păstrare în untură pot rezista, la rece, chiar şi câteva luni.

Aşa se făcea parizerul pe timpul lui Ceauşescu

Crenvuşti- în magazine costă 23 de lei/kg

Ingrediente: 400 g carne de viţel 9 lei 300 g carne de porc 4 lei 300 g slănină 2 lei condimente amestecate (25 g sare, 50 g boia de ardei dulce, 1 g piper, 1 g nucşoară, 0,5 g chimen) 1 lei maţe de oaie subţiri 7 lei Total 23 de lei

Preparare: carnea se curăţă bine de tendoane şi de pieliţe şi se trece de două ori prin maşina de tocat cu sita deasă. Pasta de carne se amestecă apoi cu toate condimentele (făcute pudră), adăugându-se atâta apă rece cât poate absorbi. Compoziţia se pune două ore la rece, apoi se umplu cu ea intestinele bine curăţate, formându- se cârnăciori de 12-15 cm. Crenvurştii proaspeţi se servesc, după ce dau în clocot cinci minute, cu muştar sau cu hrean.

Cremă de brânză 

 

Ingrediente:

250 g brânză de vaci (merge la fel de bine şi cu una slabă, şi cu una mai grasă), 100-150 g telemea de vacă/oaie (gramajul variază în funcție de cât e de sărată brânza folosită), 100 ml smântână, 1 ceapă medie, 100 g unt, opțional: mărar

Modul de preparare:

 Dăm pe răzătoare brânza de vacă şi telemeaua şi cu ajutorul unui mixer, frecăm bine untul cu brânza de vaci, gustând din când în când, să nu iasă prea sărată.

Adăugăm ceapa tocată mărunt, iar la sfârşit adăugăm smântâna şi mixăm totul foarte bine. Opţional, putem pune şi mărar tocat foarte mărunt.

Cel mai bine se serveşte cu pâine prăjită fierbinte.

Poftă mare!

Ciorba de pui a la grec

Una din cele mai gustoase si cea mai populara reteta de ciorba de pui din online-ul romanesc - ciorba de pui a la grec, si merita - foarte aromata, gustoasa si consistenta. Mi-a placut varianta pe care am facut-o, o combinatie de mai multe retete vazute pe net, si eu zic cea mai delicioasa.

Daca vreti sa va uimiti si alintati familia cu o ciorba de pui delicioasa, incercati aceasta ciorba de pui a la grec, cu siguranta va place la toata lumea si vor mai cere si altadata.

Ingrediente:

1 pui intreg, 1 radacina patrunjel, 1 morcov, 2 buc ceapa alba, 1 buc telina, optional 2 buc frunze de dafin, 3 galbenusuri de ou, lapte de vaca 100 ml, 200 g smantana, sare, piper dupa gust 1 patrunjel verde o legatura patrunjel verde, 1 lamaie, 50 ml ulei de floarea soarelui, acriti dupa gust.

Modul de preparare:

Legumele se curata si se spala. Puiul se spala(eu i-am scos si pielea), se taie bucati, se pune intr-o cratita si se toarna apa ca sa acopere bine carnea. Puneti oala pe aragaz si lasati pana incepe sa fiarba. Intre timp spumati cu o lingura si cand fierbe bine adaugati legumele(doar un singur morcov). Acoperiti cu capac si lasati sa fiarba la foc incet cam 1 ora. Dupa ce a fiert bine strecurati supa printr-o sita - sa aveti intr-un bol supa clara si in alt bol carnea si legumele fierte. Oala de la supa am spalat-o(nu este obligatoriu:), am pus-o iar pe foc, am adaugat putin ulei, morcovul dat prin razatoarea marunta si le-am calit bine vreo 5 minute, amestecand periodic. Turnati supa peste morcovul calit si o puneti la fiert. Optional puteti fierbe aici 20 de minute 1-2 linguri de orez. Carnea se scoate de pe oase, se rupe bucati medii si se adauga inapoi in supa. (Legumele fierte le puteti utiliza cum va place, eu nu le-am mai folosit). Intr-un bol se amesteca cu un tel galbenusurile de oua cu laptele. Adaugati smantana, amestecati bine. Luati supa de pe foc, si incet, cate un polonic adaugati in amestecul de galbenusuri cu smantana. In asa fel nu veti branzi amestecul si supa va avea culoare uniforma si consistenta buna. Puneti oala pe foc, lasati pana incepe sa fiarba, adaugati sare si lamaie dupa gust, depinde cat de acru va place - eu am pus sucul de la 1 lamaie. Adaugati putin piper si patrunjel tocat, amestecati si stingeti focul. O serviti calda si cu multa pofta!

Pofta Buna!

Ciorba de legume cu galuste de gris

Ingrediente:

3 morcovi, 2 radacini de patrunjel, o radacina pastârnac, o gulie mica, o bucata ţelina radacina, o ceapa mica, sare,piper, ratrunjel si leustean verde, ulei

Ingrediente pentru găluştele de griş:

1 ou, 3 linguri griş, sare

Ingrediente pentru servit:

smântâna, ardei iute, zeamă de lamâie

Modul de preparare al ciorbei:

Am curatat zarzavaturile si le-am taiat marunt. Am pus în oala putin ulei si am calit putin zarzavatul.Apoi am pus apa pentru câta ciorba am vrut sa fac(vreo 2 litri) si sare. Am lasat sa fiarba.

Pentru galuşte,am batut spuma albusul cu putina sare,am pus galbenusul si aproximativ 3 linguri de griş.Puneti grisul pe rând,nu trebuie sa fie o compozitie prea groasa dar nici subtire ca altfel se vor împrastia. Cand zarzavatul este aproape fiert,am pus leusteanul si am potrivit de sare si piper.

Apoi am pus galustele.Cu o lingurita udata in apa rece,am luat cate putina compozitie din marginea vasului si le-am pus în oala. Când au fiert si galustele(s-au ridicat la suprafata),am pus patrunjel verde deasupra si am oprit focul. Se serveste cu sau fara smântâna dupa preferinte.

Pofta buna!!!!

Cum sa faci bezele fara ou

Cum sa faci bezele fara oua? Foooarte simplu! Pe langa faptul ca sunt la fel de delicioase ca bezelele din albus de ou, bezelele fara oua au si textura, dar si culoarea bezelelor preparate in mod clasic.

Bezelele fara oua se prepara din lichidul in care a fiert nautul. Lichidul se numeste aquafaba si pentru reteta de bezele poate fi folosit si lichidul unei conserve de naut.  Asadar, pentru a prepara bezele fara oua nu ai nevoie de puteri magice, ci doar de aquafaba care in aceasta reteta inlocuieste albusul de ou.

Atunci cand este batut cu mixerul, lichidul de naut se comporta la fel ca albusul de ou. Pe parcurs ce adaugi si zaharul, vei vedea ca devine o spuma alba, lucioasa, ferma, din care se formeaza perfect bezelele.

Bezelele vor iesi perfect albe, crocante si NU vor avea gust de naut!

Ingrediente:

100 ml lichid in care a fiert nautul (poate fi folosit si cel din conserva), 150 grame zahar, 30 grame zahar vanilat, esenta de vanilie, un praf de sare

Modul de preparare:

Pune lichidul de naut intr-un bol, adauga praful de sare si incepe sa mixezi usor pana cand Aquafaba incepe sa se transforme intr-o spuma.

Adauga apoi, treptat, zaharul vanilat si cateva picaturi de esenta de vanilie, iar dupa aceea adauga zaharul tos treptat si continua sa mixezi pana cand spuma este alba, lucioasa si are o consistenta tare.

Spuma obtinuta este identica cu spuma de albusuri pe care o prepari pentru bezele.

Cu o lingura sau cu un pos de ornat, pune bezelele intr-o tava tapetata cu hartie de copt. Lasa bezelele la cuptor, la 100 de grade, pentru  aproximativ 2 ore. Bezelele trebuie sa se usuce usor.

Poftă mare!

Reteta video aici:  https://www.youtube.com/watch?v=n8BIHh1nyAM

Sunt aici, dar... nu sunt

S-a aşezat praful pe blogul meu frumos. N-am mai scris de mult aici. Timp a fost, şi... nu prea a fost. Am facut şi eu, ca orice gospodină, gemuri, dulceţuri, salate, castraveţi, murături, iar acum două săptămâni am pus varza şi, pentru că a fost mai mereu cald, s-a şi acrit. Acum două zile am făcut varză cu carne de porc. Hmm, e aşa de bună! Dacă ar fi să aleg ce fel de mâncare îmi place cel mai mult, aş spune fără să mă gândesc prea mult: varză călită, varză cu carne, sarmale. Azi am făcut friptură la cuptor, pe care am pregătit-o într-un fel anume: am împărţit tava în două - într-o parte am pus un rând de carne de porc, peste ea am pus mirodenii şi verdeaţă proaspătă, iar în cealălaltă parte am pus un rând de cartofi tăiaţi felii (mai grosuţe), peste ei am pus un rând de ardei gras tăiat rondele, un rând de ceapă tăiată solzişori, un rând de morcov dat pe răzătoarea mare, iar ultimul rând a fost de roşii tăiate rondele subţiri. Peste toate astea am presărat delicat, mărar verde, o ceaşcă cu ulei şi o cană - două cu apă. Am pus tava în cuptorul încins în prealabil şi am lăsat friptura să se-mprietenească bine cu legumele. Când am scos tava din cuptor, friptura era frumos rumenită. Am servit-o cu salată de varză acră cu ulei şi mărar proaspăt.

Am avut câteva zile de vară în luna noiembrie. E aşa de frumos afară, încât nu prea te lasă inima să stai în faţa calculatorului...

Aluat de foietaj

Reteta am preluat-o de pe culinar forum de la Omide...si-i multumesc tare tare mult ...este un aluat magic! Sunt atat de incantata si bucuroasa si desi am mai preparat aluat foietaj in casa...acesta este unul exceptional! Simplu si rapid, incredibil de delicios , va ramane favorit fara doar si poate :)

Ingrewdiente:

350 gr faina, 250 gr unt( ea precizeaza margarina insa eu nu folosesc ), 4 linguri ulei, 200 ml apa, 7 linguri faina, putina sare

Modul de preparare: sub 60 minute

Am framantat intr-un vas un aluat din 350 gr faina, 200 ml apa rece( la temperatura camerei), 4 linguri de ulei si un praf de sare. Nu dureaza mult pana incorporam toate ingredientele si iese perfect.

Am taiat untul in felii intr-un vas si l-am lasat pana aproape s-a inmuiat si l-am amestecat cu cele 7 linguri de faina( plinute). Eu l-am framantat cu mana( puteti face asta si cu o furculita).

Primul aluat l-am impartit in doua bucati la fel si crema de unt, apoi am intins cate o bucata pe o suprafata bine infainata si am uns-o bine cu mana cu jumatate din crema de unt.

Am rulat usor aluatul, apoi am procedat la fel si cu cealalta jumatate. Ne vor iesi doua foi rulate pe care atunci cand le vom folosi le vom imparti in doua, deci vom obtine 4 bucati de aluat.

Dam la rece aluatul ( eu l-am tinut doar 45 de minute) si-l folosim apoi cum dorim, putem face pateuri, saleuri, merdenele, cremsnit ...sau ce dorim...merita proba.

Pofta mare! 

Supa de gaina cu galuste imperiale

Cand am facut supica asta, primisem o gaina mandra grasa, de la tzara, nu foarte batrana, si m-am gandit ca la asa o supica buna numai galustele astea s-ar potrivi.

Ingrediente pentru supa:

1 gaina de la tara, 4-5 morcovi, 2-3 radacini de patrunjel, 1 pastarnac, 1 telina mica, 1 ardei, 1 ceapa mare, 1 legatura verdeata (leustean,patrunjel), sare, piper boabe

Ingrediente pentru galuste:

3 oua, 50 g cascaval ras, 50 g faina, 50 g gris, sare, piper macinat

Mod de preparare:

Gaina curatata, spalata si portionata se pune la fiert in 4 litri de apa impreuna cu zarzavatul curatat si legatura de verdeata, sare si cateva boabe de piper. Se fierbe cca o ora la foc potrivit.
Ouale se bat bine impreuna cu cascavalul, sare si piper. Se amesteca faina cu grisul si se toarna peste oua. Compozitia rezultata se pune intr-o tava (eu am pus in tava de tarta cu diam.26 cm) tapetata cu hartie de copt si se da la cuptor la 200 grade pentru cca un sfert de ora. Se lasa sa se raceasca, apoi se portioneaza cum dorim.
Dupa ce supa a fiert, se strecoara si se pune din nou la fiert impreuna cu galustele, se fierbe cca 5 minute, daca este cazul se mai condimenteza.
Se poate servi cu verdeata tocata.

Pofta mare!

Budincă de cartofi

Facem o supă cremă de pui. Curăţăm cartofi cât ar încăpea în tava în care vrem să facem această budincă, apoi îi spălăm şi îi dăm pe răzătoarea mare. Adăugăm peste cartofii din tavă, sare şi piper după gust.
Într-un castron punem supa, adăugăm smântâna,, un pic de unt topit şi un pic de ceapă.
Amestecăm crema obţinută cu cartofii şi turnăm compoziţia în tavă, în aşa fel, încât să cuprindă toată tava. Răzuim brânza şi o presărăm din abundenţă peste compoziţia din tavă, apoi introducem tava în cuptorul încălzit în prealabil şi lăsăm să se coacă. Facem testul cu scobitoarea şi dacă compozziţia nu se lipeşte de scobitoare, scoatem tava din cuptor şi putem să o servim alături de o salată de crudităţi, murături, salată de roşii (când e sezonul lor), salată de varză crudă sau acră, salată bulgărească, gogoşari în sos de bulion sau... pur şi simplu.

Poftă mare!

Budincă cu fructe

Ingrediente:

1 pară, 1 lingură de zahăr, 30 g făină, 1 vârf de cuţit de sare, 1 ou + 1 gălbenuş de ou, 100 ml lapte, 1 lingură de smântână subţire

Modul de preparare:

Curăţăm para, apoi o tăiem în 4. După aceea, luăm o crăticioară şi punem para să fiarbă la abur, pentru câteva minute. Când s-a înmuiat, luăm vasul de pe foc, scurgem apa şi lăsăm fructul să se răcească..

Între timp cernem făina, adăugăm sarea, punem ouăle – unul câte unul şi mixăm, apoi, adăugăm zahărul şi laptele şi omogenizăm totul foarte bine.

Scoatem bucăţile de pară din crăticioară şi le fărâmăm cu furculiţa, apoi le repartizăm în vasele destinate budincii. Turnăm compoziţia de budincă în vasele respective, punem vasele într-o tavă cu apă, introducem tava în cuptorul încins în prealabil şi lăsăm să fiarbă timp de 15 minute.

Cozonac pufos şi foarte gustos

Este cozonacul care îţi va umple masa şi casa de parfumul sărbătorilor de iarnă. Merge de minune cu o cană de vin fiert sau un pahar cu lapte.

Ingrediente:

300g stafide, 100g merişoare confiate, 150g smochine uscate, mărunţite, 175ml votcă, 1 linguriţă extract de vanilie, 175g unt moale (şi ceva în plus pentru uns tava), 175g zahăr brun, 3 ouă, 125g făină, ¾ linguriţă piper negru,

2 linguriţe amestec scorţişoară, nucşoară, cuişoare, cardamom măcinate

Modul de preparare:
Lăsăm untul să se înmoaie la temperatura camerei. Punem fructele confiate la înmuiat în votcă şi esenţă de vanilie. Le lăsăm la înmuiat câteva ore bune, la frigider, pentru a absorbi cât mai mult din amestec.

În acest timp, mixăm untul împreună cu zahărul, până când se dizolvă zahărul bine, apoi adăugăm ouăle bătute - unul câte unul şi, făina ( amestecata in prealabil cu mirodeniile) – puţin câte puţin.

Scurgem fructele şi le adăugăm în aluat.

Luăm o tavă rotundă, o ungem cu puţin ulei, o tapetăm cu hârtie de copt, apoi punem compoziţia în tavă şi introducem tava în cuptorul încălzi în prealabil.

Lăsăm cozonacul să se coacă, cam o oră jumătate. Când s-a rumenit bine, facem testul cu scobitoarea, apoi îl lăsăm să se răcească în tavă. După ce s-a răcit, se poate felia şi servi alături de un pahar cu vin sau un pahar cu lapte.

Este un cozonac foarte gustos şi nu e greu de preparat.

Proprietatile miraculoase ale mararului

Mararul este o planta care intotdeauna i-a fascinat pe oameni, care i-au atribuit proprietati magice, justificate in unele cazuri.

- Se credea ca mararul are proprietatea de a tine vrajitoarele departe, de aceea se si atarna deasupra usii.

- In Egipt, mararul era folosit in medicina, pentru prepararea mai multor doctorii.

In acelasi timp, in tarile nordice, cuvantul "dilla", folosit pentru a denumi mararul, inseamna si "a calma".

Astazi este cunoscut ca un condiment si putini stiu de proprietatile miraculoase pe care mararul le are. 

- Daca aveti probleme cu sforaitul, uleiul de marar il va alunga daca puneti cateva picaturi pe un propsop asezat pe perna.

- Uleiul de marar face minuni in curatarea cavitatii bucale si a dintilor, impiedicand inmultirea bacteriilor daunatoare. De aceea, este recomandat ca atunci cand aveti o durere minora de dinti sa mestecati cateva frunze de marar si durerea va disparea.

- Cand nu va mai puteti opri din sughitat, tineti minte ca pentru vindecarea acestuia, se facea o fiertura din vin si marar.

- Insa, una dintre cele mai importante calitati ale mararului este aceea de a impiedica retentia de apa, stimuland astfel activitatea rinichilor.

- In cazul in care va intrebati de ce nordicii numeau mararul "calmant", aflati ca acesta actioneaza la nivel intestinal, calmand durerile abdominale si ii scapa pe nou-nascuti de colici.

- Atunci cand cautati alimente bogate in calciu, amintiti-va ca semintele de marar au cea mai mare concentratie de calciu din tot regnul vegetal si o lingurita cu seminte contine mai mult calciu decat o cana cu lapte.

- Este bogat in potasiu, sodiu si sulf, fiind un foarte bun diuretic.

- Este recomandat si pentru ameliorarea anxietatii sau a insomniei si imbunatateste starea de spirit a depresivilor.

Mirosul puternic al mararului este dat de un ulei volatil, care contine in jur de 40-60% carvona, un antioxidant puternic cu efect anti-cancerigen.

De aceea, mararul ar trebui sa se afle tot timpul pe lista voastra de cumparaturi, iar atunci cand il gasiti proaspat, in piata, ar fi bine sa faceti rezerve si pentru iarna, depozitandu-l in pungi de plastic vidate in congelator.

Au fost identificate alimentele care duc la micşorarea creierului şi cele care previn acest lucru!

Un studiu efectuat de o echipă de cercetători americani a identificat atât alimentele care provoacă micşorarea creierului, cât şi pe cele care previn acest lucru.

Astfel, vitaminele şi acizii graşi din uleiul de peşte previn micşorarea creierului, preîntâmpinând astfel dezvoltarea afecţiunii Alzheimer. În schimb, cercetătorii au descoperit că grăsimile trans (ce se găsesc în margarină şi în alte alimente procesate) stimulează micşorarea creierului.
Studiul a fost efectuat pe 104 voluntari cu vârsta medie de 87 de ani, ce nu prezentau factori de risc care să conducă la probleme de gândire şi de memorie. Aceştia au fost supuşi unor teste din sânge pentru a identifica nivelul a diferiţi nutrienţi. De asemenea, aceştia au fost supuşi unor teste de memorie şi de gândire. Apoi, volumul creierului a 42 dintre voluntari a fost măsurat cu ajutorul unui aparat MRI.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele cu o dietă bogată în acizii graşi omega 3 şi un nivel ridicat al vitaminelor B, C, D şi E prezentau un volum mai mare al creierului. De asemenea, acestea au obţinut rezultate mai bune în testele de memorie şi de gândire decât persoanele care aveau o dietă săracă în aceste elemente.
Acizii graşi omega 3 şi vitamina D se găsesc în peşte, iar vitaminele B, C şi E pot fi obţinute din carne, fructe şi legume.
Dr. Gene Bowman, de la Oregon Health & Science University , a comentat rezultatele cercetării: "Aceste rezultate trebuie confirmate şi de alte studii, dar, în mod evident, este foarte entuziasmant să descoperim că oamenii pot preveni micşorarea creierului şi menţinerea sa în formă prin ajustarea dietei".
Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul ştiinţific Neurology.
Sursa: The Press Association

Cele mai sănătoase alimente

În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi.
Vă prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr

1. Pepenele
Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat.
Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul.
Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.
4. Orzul.
Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul.
Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul.
Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
7. Muştarul.
Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Rinichi
8. Sfecla roşie.
Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele.
Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele.
Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina.
Protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie.
Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia.
Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră.
Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată.
Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca.
În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet.
E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul.
Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.
Oase
18. Migdalele.
Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul.
Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul.
Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara.
Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza.
Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Intestine/stomac

23. Tinctura de fenicul.
Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul.
Stimulează digestia.
25. Mango.
Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul.
Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul.
Ameliorează indigestia.
28. Soia.
Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile.
Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

30. Anghinarea.
Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.
31. Sucul de ridiche.
Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida.
Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere.
E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale).
E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia.
Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele.
Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta.
Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure.
Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat.
Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.
Creier
40. Lintea.
Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa.
Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte.
Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea.
Creşte puterea de concentrare.
44. Oul.
E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado.
E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele.
Conţin substanţe benefice pentru creier.
Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele.
Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
48. Stafidele.
Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele.
Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.
50. Mazărea.
E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde
Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.

Ochi

52. Castanul sălbatic.
Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica.
Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb.
Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel.
Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca.
Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia.
Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis).
Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină.
Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii.
Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
61. Pătlagina.
Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele.
Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus.
Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul.
Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
65. Rozmarin.
Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inimă

66. Varza.
Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli.
Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea.
Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele.
Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.
70. Morcovul.
Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele.
Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa.
Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul.
Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic.
Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul.
Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea.
Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline.
Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul.
Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul.
Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.
80. Cartofii.
Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika.
Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile.
Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele.
Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele.
Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră.
O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
86. Coacăzele.
Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura.
Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele.
Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul.
Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile.
Au multe vitamine şi oligoelemente care protejează inima.
91. Cireşele.
Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba.
Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul.
Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake.
Reduce colesterolul.
95. Prunele.
Previn tromboza.
96. Curmalele.
Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu.
Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele.
Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine. Bun pentru ochi si diabet.
98. Ovăzul.
Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul.
Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute.
Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inim
101. Smochinele: contin vitaminele din grupa B, minerale, potasiu, magneziu, fier, foarte mult calciu, zinc precum si oligoelemente importante: fluor, pentru intarirea dentitiei si seleniu pentru intarirea sistemului imunitar.
102. Nuci braziliene: magneziu, fosfor, acid folic, calciu potasiu precum si continut mare de seleniu – care contribuie la reducerea riscului de cancer (mai ales de prostata) si de boli cardiovasculare. Proteinele, aminoacizii esenţiali apropie nucile de Brazilia de carne sau peşte, tocmai de aceea consumul lor este binevenit în perioadele de post.
103. Caju: contine acidul oleic care este vestit pentru efectele benefice asupra sistemului cardio-vascular. Este bogat in vitaminele B1 (0,63 mg/100 g), B2 (0,26 mg/100 g), B3 (10,1 mg/100 g) sivitamina E (0,78 mg/100 g), antioxidant benefic sistemului cardiovascular. Magneziul continut de caju (270 mg/100 g) poate diminua intensitatea migrenelor, poate reduce tensiunea arteriala, problemele de respiratie. Fosforul (375 mg/100 g) este important pentru sitemul osos si dinti.
104. Susan – seminte sau halva: continut bogat de cupru, mangan, calciu, magneziu, fier, zinc, fosfor, vitamina B1 si fibre.
105. Miere de albine: fara comentarii

CyberShaman